fbpx

Il cine furlan al nas vie pai prins agns Otante cun Maria Zef di Vittorio Cottafavi, film tirât fûr dal romanç omonim di Paola Drigo scrit intal 1936, che al conte une storie che Cottafavi di tancj agns al veve chê di puartâ sul schermi. Ambientât in Cjargne, Maria Zef al pant la tragjedie di une zovine che par difindisi e soredut par difindi sô sûr des sgrifis dal barbe, che cun chel a scuegnin dividi la vite tal mieç des monts, e finìs par copâlu. Pe realizazion di chest film, un rûl fondamentâl lu à vût il scritôr Siro Angeli che no dome al è l’autôr de senegjature, ma al interprete in mût magjistrâl la figure dal protagonist. Il film, dopo jessi stât trasmetût plui voltis de RAI regjonâl, al è stât presentât in putrops festivals e manifestazions internazionâls.

Zirât in 16 mm, e daspò sglonfât in 35 mm, il film no si cjate vuê in cundizions di jessi proietât. Di fat, lis copiis che a son restadis a àn dal dut smavît il colôr e ancje buine part dal sun al è lât ruvinât. Par no pierdi chest patrimoni de nestre cinematografie, un trop di realtâts culturâls – la Cineteche dal Friûl di Glemone, il C.E.C. (Centro Espressioni Cinematografiche) di Udin e Cinemazero di Pordenon – di agns incà a cirin di rivâ a di un restaur de copie e di cjapâ dentri intal progjet altris realtâts e naturalmentri la RAI che e à i dirits. Il progjet al previodarès ancje la distribuzion dal film in DVD acompagnât di un libri curât dal critic Sergio Grmek Germani.

Tai agns di Maria Zef si produsin ancje altris lavôrs sedi amatoriâi che professionâi, tant che I varès volût vivi di Pittini o lis versions furlanis, dal 1986, de trilogjie Cuintrileture part prime, seconde e tierce (une version insiorade cun gnûfs contribûts) di Marcello De Stefano, un dai regjiscj plui atents ae nestre realtât, che al torne a proponi, cul film/saç, la cuistion furlane sot ducj i ponts di viste.

Prime di chel moment, i pôcs films produsûts in Friûl a jerin ducj par talian. Tra chescj o ricuardìn La sentinella della patria di Chino Ermacora e soredut Gli ultimi di Vito Pandolfi e David Maria Turoldo. Un contribût decisîf pe vitalitât de nestre produzion al ven de Mostre dal Cine Furlan, festival bienâl che il Centri Espressions Cinematografichis di Udin al à creât tal 1988 par inviulâ e fâ cognossi il nestri cine. In gracie di cheste manifestazion, vie pai agns Novante a cressin la cualitât e la cuantitât dai prodots: dal luncmetraç a sogjet al documentari, dal film sperimentâl ae animazion.

La setime art e tire dentri simpri plui apassionâts e professioniscj. Tra chescj o podìn citâ figuris tant che Lauro Pittini, Lorenzo Bianchini e Massimo Garlatti-Costa par ce che al rivuarde la fiction; Benedetto Parisi, Giancarlo Zannier pes flabis e pes contis popolârs; Dorino Minigutti e Renato Calligaro pai films di caratar didatic e artistic; Remigio Romano, Carlo Della Vedova e une altre volte Parisi pai documentaris. In conclusion, o podìn dî che tal cjamp cinematografic in Friûl e je daûr a svilupâsi une alte professionalitât condizionade, magari cussì no, di masse limits di nature struturâl e organizative.

Consulte i materiâi

Ogjet Cjale
La dramaturgjie in lenghe furlane: interviste a Alessandro Di Pauli
Il cine in lenghe furlane: interviste a Dorino Minigutti

Stanus Daûr

Components ARLeF

ARLeF

Agjenzie Regjonâl pe Lenghe Furlane

vie della Prefettura, 13

33100 Udin

tel. +39 0432 555812

codiç fiscâl: 94094780304